Respir. Respir adânc
prin mireasma pământului tău,
acolo unde sufletul înflorit
e darul iubirii, lumina răspândită mereu.
O tăinuită simbioză îmi surâde,
la pieptul tău mereu culoarea mă redefineşte,
în sensibilitatea macului,
simțirea ta, în voal, mă odihneşte.
prin mireasma pământului tău,
acolo unde sufletul înflorit
e darul iubirii, lumina răspândită mereu.
O tăinuită simbioză îmi surâde,
la pieptul tău mereu culoarea mă redefineşte,
în sensibilitatea macului,
simțirea ta, în voal, mă odihneşte.
Mă duce valul spre miresme de libertate,
spre aur în soare scăldat,
neîngrădită imi este chemarea,
în dansul grânelor, în lan de mac!
spre aur în soare scăldat,
neîngrădită imi este chemarea,
în dansul grânelor, în lan de mac!
Eugenia Bucur, 10.02.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu